Până la legea comunală din 1864, judeţul Prahova a fost condus de ocârmuitor, respectiv cârmuitor sau administrator, numit pe trei ani şi subordonat, potrivit prevederilor Regulamentului Organic direct Ministerului Trebilor din Lăuntru (actualul Minister al Afacerilor Interne).
Ca organ de administrare al judeţului, ocârmuirea de Prahova se ocupa de asigurarea pazei şi ordinei de stat în judeţ, folosindu-se în acest scop de dorobanţi şi raporta Ministerului din Lăuntru pentru a se lua măsurile necesare; de şcoli, spitale, organizarea şi asigurarea carantinelor, fixarea şi strângerea dărilor (taxelor) locuitorilor către stat, întocmirea catagrafiilor (cadastru) pentru întregul judeţ, supravegherea şi ţinerea în bună stare a drumurilor, podurilor şi dezvoltarea căilor de comunicaţie. Totodată, ocârmuirea supraveghea şi se îngrijea de serviciul poştelor.
Prin legea comunală din anul 1864, organul administrativ al judeţului Prahova capătă denumirea de PREFECTURĂ. Această lege, precum şi cea de înfiinţare a consiliilor judeţene, intrată în vigoare tot în anul 1864, au contribuit la modernizarea instituţiei. Astfel, din punct de vedere al administraţiei intereselor sale locale, colective şi economice, judeţul reprezenta o persoană juridică. Conducerea administraţiei judeţului era încredinţată unui prefect numit prin decret la propunerea Ministerului de Interne, în a cărui subordine directă era. Prefectul reprezenta puterea executivă astfel că sub conducerea sa se executau ordinele transmise de toate departamentele cu care coresponda direct. În legătură cu atribuţia sa de respectarea şi menţinerea ordinei statului, prefectul avea la dispoziţie unităţile de jandarmi din judeţ. El inspecta periodic judeţul, supraveghea activitatea impiegaţilor, urmărea executarea legilor, lua măsuri şi raporta Ministerului de Interne.
Ulterior, prin regulamentul serviciului veterinar judeţean, din anul 1894, prefectul mai primea ca atribuţii constituirea de comisii pentru constatarea şi combaterea epizotiilor, informarea Ministerului de Interne şi a judeţelor vecine asupra sănătăţii animalelor. Legea comunală din 1864 a stabilit ca unităţi administrative subordonate Prefecturii Prahova, subprefecturile plaiurilor Prahova, Teleajen şi Slănic (situate la munte şi deal) şi subprefecturile plăşilor Câmpu, Târgşor, Podgoria, Filipeşti, Cricov (situate la câmpie). În afară de prefect, personalul Prefecturii Prahova era format dintr-un director de prefectură, un şef de birou, un arhivar, un registrator şi copişti ale căror atribuţii au fost stabilite prin legea amintită. Organele care reprezentau interesele locale ale judeţului Prahova erau Consiliul Judeţean şi Delegaţia Judeţeană. Consiliul judeţean al judeţului Prahova era format din 17 membri aleşi, iar prefectul era comisarul guvernului pe lângă consiliu. Din Consiliul Judeţean se alegea delegaţia judeţeană formată din trei membri şi trei supleanţi.
Detalii despre acaestă istori găsiți și pe: https://m.facebook.com/prefecturaprahova/posts/2941534475913755
În momentul de față, la nivelul Instituției Prefectului se lucrează la redactarea Istoriei Prefecturii Prahova, prin studirea Fondului Prefecturii Prahova din cadrul SJAN Prahova dar și a altor izvoare istoriografice, Lucrarea va fi una dintre foarte puținele existente în momentul de față în România, fiind nu numai o prezentarea a evoluției acestei instituții dar și o istorie a județului Prahova în prima perioadă de funcționare a ei, având în vedere rolul extrem de important pe care l-a avut în dezvoltarea județului Prahova.
MATERIAL DOCUMENTAT ȘI REDACTAT DE CODRUȚ CONSTANTINESCU, consilier Instituția Prefectului Prahova