Prefectul este reprezentantul Guvernului pe plan local. Prefectul este garantul respectării legii și a ordinii publice la nivel local. Prefectul conduce serviciile publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ teritoriale.
1.1. Atribuții
în calitate de reprezentant al Guvernului, prefectul îndeplinește următoarele atribuții principale:
a) asigură, la nivelul județului sau, aplicarea și respectarea Constituției, a legilor, a ordonanțelor și a hotărârilor Guvernului, a celorlalte acte normative, precum și a ordinii publice;
b) acționează pentru realizarea în județ, a obiectivelor cuprinse în Programul de guvernare și dispune măsurile necesare pentru îndeplinirea lor, în conformitate cu competențele și atribuțiile ce îi revin, potrivit legii;
c) acționează pentru menținerea climatului de pace socială, menținerea unei comunicări permanente cu toate nivelurile instituționale și sociale, acordând o atenție constantă prevenirii tensiunilor sociale;
d) colaborează cu autoritățile administrației publice locale, prioritățile de dezvoltare teritorială;
e) verifică legalitatea actelor administrative ale consiliului județean, ale consiliului local sau ale primarului;
f) asigură, împreună cu autoritățile și organele abilitate, ducerea la îndeplinire, în condițiile stabilite prin lege, a măsurilor de pregătire pentru situații de urgență;
g) dispune, în calitate de președinte al Comitetului județean pentru situații de urgență, măsurile care se impun pentru prevenirea și gestionarea acestora și folosește în acest sens sumele special prevăzute în bugetul propriu cu această destinație;
h) utilizează, în calitate de șef al protecției civile, fondurile special alocate de la bugetul de stat și baza logistică de intervenție în situații de criză, în scopul desfășurării în bune condiții a acestei activități;
i) dispune măsurile corespunzătoare pentru prevenirea infracțiunilor și apărarea drepturilor și a siguranței cetățenilor, prin organele legal abilitate;
j) asigură realizarea planului de măsuri pentru integrare europeană;
k) dispune măsuri de aplicare a politicilor naționale hotărâte de Guvern și a politicilor de integrare europeană;
l) hotărăște, în condițiile legii, cooperarea sau asocierea cu instituții similare din țară și din străinătate, în vederea promovării intereselor comune;
m) asigură folosirea, în condițiile legii, a limbii materne în raporturile dintre cetățenii aparținând minorităților naționale și serviciile publice deconcentrate în unitățile administrativ-teritoriale în care aceștia au o pondere de peste 20%.
1.2. Actele prefectului:
Pentru îndeplinirea atribuțiilor ce îi revin, prefectul emite ordine cu caracter individual sau normativ, în condițiile legii. Ordinele prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate sunt emise după consultarea conducătorului serviciilor publice deconcentrate ale ministerelor și ale celorlalte organe ale administrației publice centrale din subordinea Guvernului, organizate la nivelul unităților administrativ-teritoriale. Ordinele cu caracter normativ emise de prefect se publică, potrivit legii.
1.3 Instituția Prefectului
Pentru exercitarea de către prefect a prerogativelor care îi revin potrivit legii s-a organizat și functionează instituția prefectului.
Instituția Prefectului – Județul Prahova este organizată și funcționează ca instituție publică cu personalitate juridică, cu patrimoniu și buget propriu. Sediul Instituției Prefectului – Județul Prahova este în municipiul Ploiești, bdul republicii nr. 2-4.
2.1. Cadru legislativ
Constituția Romaniei, Legea nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului, modificată prin OUG nr. 179/2005 și prin HG 460/2006 privind aplicarea unor prevederi ale Legii 340/2004 privind Prefectul și Instituția Prefectului.
2.2. Conducerea instituției
Instituția Prefectului – Județul Prahova este condusă de prefectul Rodica Paraschiv. Pentru îndeplinirea prerogativelor care îi revin potrivit legii prefectul este ajutat de către un subprefect.
ATRIBUTII SUBPREFECT
HOTĂRâRE Nr. 460 din 5 aprilie 2006
pentru aplicarea unor prevederi ale Legii nr. 340/2004 privind prefectul și instituția prefectului
ART. 2
Subprefecții îndeplinesc, în numele prefectului, atribuții în domeniul conducerii serviciilor publice deconcentrate, al conducerii operative a instituției prefectului, precum i alte atribuții prevăzute de lege ori sarcini date de Ministerul Administrației și Internelor sau de către prefect.
Subprefecții au următoarele atribuții principale:
1. cu privire la exercitarea, în numele prefectului, a conducerii serviciilor publice:
- analizarea activității desfășurate de serviciile publice deconcentrate, de serviciile publice comunitare pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple și de serviciile publice comunitare regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor și elaborarea de propuneri pentru îmbunătățirea activității acestora, pe care le înaintează prefectului;
- examinarea, împreună cu conducătorii serviciilor publice deconcentrate și cu autoritățile administrației publice locale, a stadiului de execuție a unor lucrări și acțiuni care se derulează în comun;
- consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate cu privire la ordinele prefectului prin care se stabilesc măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate, potrivit legii;
- asigurarea transmiterii ordinelor prefectului având ca obiect stabilirea de măsuri cu caracter tehnic sau de specialitate către conducătorul instituției ierarhic superioare serviciului public deconcentrat, prin grija personalului din cadrul instituției prefectului;
- asigurarea examinării proiectelor bugetelor, precum și a situațiilor financiare privind execuția bugetară întocmite de serviciile publice deconcentrate, conform procedurii stabilite, după caz, prin ordin al ministrului ori al conducătorului organului administrației publice centrale organizat la nivelul unităților administrativ-teritoriale, în vederea emiterii avizului prefectului;
- întocmirea proiectului regulamentului de funcționare a colegiului prefectural, cu respectarea prevederilor regulamentului-cadru;
- dispunerea măsurilor în vederea organizării ședințelor colegiului prefectural, stabilirea, după consultarea conducătorilor serviciilor publice deconcentrate, a ordinii de zi și a listei invitațiilor, pe care le înaintează prefectului;
- urmărirea modului de îndeplinire a hotărârilor luate în cadrul colegiului prefectural, prin grija secretariatului colegiului prefectural, și formularea de propuneri în cazul nerespectării acestora, pe care le înaintează prefectului;
- gestionarea și urmărirea măsurilor dispuse de către prefect în calitate de preș edinte al comitetului județean pentru situații de urgență, precum și a hotărârilor luate în cadrul comitetului județean pentru situații de urgență;
2. cu privire la conducerea operativă a instituției prefectului:
- asigurarea conducerii operative a instituției prefectului, cu excepția cancelariei prefectului;
- elaborarea proiectului regulamentului de organizare și funcționare a instituției prefectului, pe care îl supune spre aprobare prefectului;
- asigurarea elaborării proiectului ordinului prefectului privind înființarea și organizarea oficiilor prefecturale și transmiterea acestuia către Ministerul Administrației și Internelor;
- asigurarea transmiterii către persoanele interesate a ordinelor prefectului cu caracter individual;
- primirea, distribuirea corespondenței și urmărirea rezolvării acesteia în termenul legal;
- elaborarea de studii și rapoarte cu privire la aplicarea actelor normative în vigoare, pe care le prezintă prefectului;
- asigurarea transmiterii ordinelor prefectului cu caracter normativ către Ministerul Administrației și Internelor, precum și publicarea în monitorul oficial al județului ori al municipiului București, după caz;
- îndrumarea metodologică a secretarilor unităților administrativ-teritoriale și ai subdiviziunilor administrativ-teritoriale ale municipiilor, cu excepția secretarului general al județului, respectiv al municipiului București;
- gestionarea și urmărirea îndeplinirii măsurilor dispuse de către prefect cu privire la realizarea sarcinilor rezultate din actele normative în vigoare;
- stabilirea și urmărirea modului de realizare a fluxului de informare-documentare în domeniile de activitate specifice instituției prefectului;
- înaintarea către prefect de propuneri cu privire la organizarea și desfășurarea circuitului legal al lucrărilor, informarea documentară, primirea și soluționarea petițiilor, precum și la arhivarea documentelor;
- acordarea de consultanță autorităților administrației publice locale privind proiectele acordurilor de colaborare, cooperare, asociere, înfrățire și aderare, inițiate de acestea;
- verificarea documentației și aplicarea apostilei pe actele oficiale administrative întocmite pe teritoriul României, care urmează să producă efecte juridice pe teritoriul unui stat semnatar al Convenției cu privire la suprimarea cerinței supralegalizării actelor oficiale străine, adoptată la Haga la 5 octombrie 1961, la care România a aderat prin Ordonanța Guvernului nr. 66/1999, aprobată prin Legea nr. 52/2000, cu modificările ulterioare;
- aprobarea eliberării de extrase sau copii de pe acte din arhiva instituției prefectului, cu excepția celor care conțin informații clasificate ca secrete de stat sau de serviciu;
- asigurarea secretariatului comisiei județene pentru stabilirea dreptului de proprietate privată asupra terenurilor, în calitate de secretar al comisiei județene;
- exercitarea atribuțiilor rezultate ca urmare a aplicării actelor normative cu caracter reparatoriu și convocarea în ședințe lunare a comisiilor care au ca obiect punerea în aplicare a acestor legi.
- (3) Ordinele prefectului sunt contrasemnate de către subprefectul care are sarcina de a le pune în aplicare.
ART. 3
Atribuțiile prevăzute la art. 2 care revin fiecărui subprefect se stabilesc prin ordin al prefectului.
în lipsa prefectului, atribuțiile acestuia se asigură de către subprefectul desemnat prin ordin al prefectului.
2.3. Structura organizatorică
Instituția Prefectului – Județul Prahova are un aparat de specialitate format din funcționari publici, funcționari publici cu statut special și personal contractual.
Structura organizatorică a Instituției Prefectului – Județul Prahova este următoarea:
Cancelaria prefectului;
Colegiul prefectural;
Corpul de control al prefectului;
Serviciul Aplicarea Actelor Reparatorii, Controlul Legalității Actelor, Contencios Administrativ, Apostilare și Relații Publice;
Compartiment Afaceri Europene, Monitorizarea Serviciilor Publice Deconcentrate și de Utilități Publice;
Compartiment Gestionarea Situațiilor de Urgență;
Compartiment Asigurarea Ordinii Publice și Protecția Mediului;
Serviciul Financiar Contabilitate, Resurse Umane și Administrativ;
Serviciul public comunitar pentru eliberarea și evidența pașapoartelor simple;
Serviciul public comunitar regim permise de conducere și înmatriculare a vehiculelor.
2.4 Buget
Activitatea instituției prefectului este finanțată de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Administrației și Internelor (art.6 al L 340/2004 privind instituția prefectului.
2.5 Precizări privind:
a) Apostilarea documentelor
Acte necesare:
1.cerere
2.actul administrativ în original
3.copie buletin de identitate sau pașaport
4.copie certificat de naștere
5.copie hotarâre de divorț (unde este cazul)
6.procură specială, original și copie, în cazul în care solicitantul nu este titularul documentului
b) Legea 9/1998
Acte necesare:
– Cerere
– Situația romano-bulgară privind averea imobiliară abandonată statului Bulgar (acest înscris se eliberează de către Arhivele Naționale, b-dul Elisabeta nr.29, sector V București, prin cerere trimisă recomandat cu confirmare de primire) în original;
– Tabel cu recoltele neculese, abandonate statului bulgar (acest înscris se eliberează de către Arhivele Naționale, b-dul Elisabeta nr.29, sector V București, prin cerere trimsă recomandat cu confirmare de primire) în original;
– Tabel cu imobilele din mediu urban, abandonate statului bulgar (acest înscris se eliberează de către Arhivele Ministerului de Externe, aleea Modrogan nr.14 București, sector 1, prin cerere trimisă recomandat cu confirmare de primire – numai pentru cei care au abandonat case în orașele Turtucaia, Silistra, Balcic, Bazargic);
– Copia Titlului de proprietate eliberat în temeiul Legii 18/1991 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor provenite de la autor– dacă este cazul;
– Copia Titlului de proprietate (sau adeverință de la primărie) eliberat(e) în temeiul Legii 169/1997 și a Legii 1/2000 pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor provenite de la autor – dacă este cazul;
– Declarație notarială (se primeste la prezentarea înscrisurilor solicitate) – model ?
– Contract de vânzare-cumpărare, încheiat între statul roman și colonistul – în original… -în județul…………………. comuna……………. sat ……………………, în perioada anilor 1942-1947, la recolonizare (acest înscris se eliberează de către Arhivele Naționale-filiala Prahova str.Ștefan cel Mare nr.121 prin cerere, sau după caz Arhivele Naționale –filiala Tulcea, calea Isaccei nr.123, sau de arhiva județeană pe raza căruia a fost colonizat)
Următoarele acte de stare civilă, în copie:
– Buletin sau carte de identitate pentru moștenitorii legali, până la gradul IV inclusiv (strănepoți);
– Certificat de naștere pentru moștenitorii legali, până la gradul IV inclusiv (strănepoți);
– Certificat de căsătorie pentru moștenitorii legali, până la gradul IV inclusiv (strănepoți), – numai pentru persoanele căsătorite de sex feminin;
– Alte mențiuni (certificate de deces ale autorilor – dacă este cazul).
2.6. Informații de interes public – Legea nr.544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public
CAP. 1 Dispoziții generale
Art. 1 Accesul liber și neîngrădit al persoanei la orice informații de interes public, definite astfel prin prezenta lege, constituie unul dintre principiile fundamentale ale relațiilor dintre persoane și autoritățile publice, în conformitate cu Constituția Romaniei și cu documentele internaționale ratificate de Parlamentul Romaniei.
Art. 2 în sensul prezentei legi:
a) prin autoritate sau instituție publica se înțelege orice autoritate sau instituție publică, precum și orice regie autonomă care utilizează resurse financiare publice și care își desfășoară activitatea pe teritoriul Romaniei, potrivit Constituției;
b) prin informație de interes public se înțelege orice informație care privește activitățile sau rezultă din activitățile unei autorități publice sau instituții publice, indiferent de suportul ori de forma sau de modul de exprimare a informației;
c) prin informație cu privire la datele personale se înțelege orice informație privind o persoana fizică identificata sau identificabilă.
CAP. 2 Organizarea și asigurarea accesului la informațiile de interes public
SECTIUNEA 1 Dispoziții comune privind accesul la informațiile de interes public
Art. 3 Asigurarea de către autoritățile și instituțiile publice a accesului la informațiile de interes public se face din oficiu sau la cerere, prin intermediul compartimentului pentru relații publice sau al persoanei desemnate în acest scop.
Art. 4 (1) Pentru asigurarea accesului oricărei persoane la informațiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația de a organiza compartimente specializate de informare și relații publice sau de a desemna persoane cu atribuții în acest domeniu.
(2) Atribuțiile, organizarea și funcționarea compartimentelor de relații publice se stabilesc, pe baza dispozițiilor prezentei legi, prin regulamentul de organizare și funcționare a autorității sau instituției publice respective.
Art. 5 (1) Fiecare autoritate sau instituție publică are obligația să comunice din oficiu următoarele informații de interes public:
a) actele normative care reglementează organizarea și funcționarea autorității sau instituției publice;
b) structura organizatorica, atribuțiile departamentelor, programul de funcționare, programul de audiențe al autorității sau instituției publice;
c) numele și prenumele persoanelor din conducerea autorității sau a instituției publice și ale funcționarului responsabil cu difuzarea informațiilor publice;
d) coordonatele de contact ale autorității sau instituției publice, respectiv: denumirea, sediul, numerele de telefon, fax, adresa de e-mail și adresa paginii de Internet;
e) sursele financiare, bugetul și bilanțul contabil;
f) programele și strategiile proprii;
g) lista cuprinzând documentele de interes public;
h) lista cuprinzând categoriile de documente produse și/sau gestionate, potrivit legii;
i) modalitățile de contestare a deciziei autorității sau a instituției publice în situația în care persoana se considera vătămată în privința dreptului de acces la informațiile de interes public solicitate.
(2) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să publice și să actualizeze anual un buletin informativ care va cuprinde informațiile prevăzute la alin. (1).
(3) Autoritățile publice sunt obligate sa dea din oficiu publicității un raport periodic de activitate, cel puțin anual, care va fi publicat în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a II-a.
(4) Accesul la informațiile prevăzute la alin. (1) se realizează prin:
a) afișare la sediul autorității sau al instituției publice ori prin publicare în Monitorul Oficial al Romaniei sau în mijloacele de informare în masă, în publicații proprii, precum și în pagina de Internet proprie;
b) consultarea lor la sediul autorității sau al instituției publice, în spații special destinate acestui scop.
Art. 6 (1) Orice persoană are dreptul să solicite și să obțină de la autoritățile și instituțiile publice, în condițiile prezentei legi, informațiile de interes public.
(2) Autoritățile și instituțiile publice sunt obligate să asigure persoanelor, la cererea acestora, informațiile de interes public solicitate în scris sau verbal.
(3) Solicitarea în scris a informațiilor de interes public cuprinde urmatoarele elemente:
1.autoritatea sau instituția publica la care se adresează cererea;
2.informația solicitată, astfel încât să permită autorității sau instituției publice identificarea informației de interes public;
3.numele, prenumele și semnătura solicitantului, precum și adresa la care se solicita primirea răspunsului.
Art. 7 (1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să răspundă în scris la solicitarea informațiilor de interes public în termen de 10 zile sau, după caz, în cel mult 30 de zile de la înregistrarea solicitării, în funcție de dificultatea, complexitatea, volumul lucrărilor documentare și de urgența solicitării. în cazul în care durata necesară pentru identificarea și difuzarea informației solicitate depășește 10 zile, răspunsul va fi comunicat solicitantului în maximum 30 de zile, cu condiția înștiințării acestuia în scris despre acest fapt în termen de 10 zile.
(2) Refuzul comunicării informațiilor solicitate se motivează și se comunică în termen de 5 zile de la primirea petițiilor.
(3) Solicitarea și obținerea informațiilor de interes public se pot realiza, dacă sunt întrunite condițiile tehnice necesare, și în format electronic.
Art. 8 (1) Pentru informațiile solicitate verbal funcționarii din cadrul compartimentelor de informare și relații publice au obligația să precizeze condițiile și formele în care are loc accesul la informațiile de interes public și pot furniza pe loc informațiile solicitate.
(2) în cazul în care informațiile solicitate nu sunt disponibile pe loc, persoana este îndrumată să solicite în scris informația de interes public, urmand ca cererea să îi fie rezolvată în termenele prevăzute la art. 7.
(3) Informațiile de interes public solicitate verbal se comunică în cadrul unui program minim stabilit de conducerea autorității sau instituției publice, care va fi afișat la sediul acesteia și care se va desfășura în mod obligatoriu în timpul funcționarii instituției, incluzând și o zi pe săptămană, după programul de funcționare.
(4) Activitățile de registratură privind petițiile nu se pot include în acest program și se desfășoară separat.
(5) Informațiile de interes public solicitate verbal de către mijloacele de informare în masă vor fi comunicate, de regulă, imediat sau în cel mult 24 de ore.
Art. 9 (1) în cazul în care solicitarea de informații implica realizarea de copii de pe documentele deținute de autoritatea sau instituția publică, costul serviciilor de copiere este suportat de solicitant, în condițiile legii.
(2) Dacă în urma informațiilor primite petentul solicita informații noi privind documentele aflate în posesia autorității sau a instituției publice, aceasta solicitare va fi tratata ca o noua petitie, raspunsul fiind trimis în termenele prevazute la art. 7 și 8.
Art. 10 Nu este supusa prevederilor art. 7-9 activitatea autorităților și instituțiilor publice de raspunsuri la petitii și de audiente, desfasurata potrivit specificului competentelor acestora, daca aceasta priveste alte aprobari, autorizari, prestari de servicii și orice alte solicitari în afără informațiilor de interes public.
Art. 11 (1) Persoanele care efectueaza studii și cercetari în folos propriu sau în interes de serviciu au acces la fondul documentaristic al autorității sau al instituției publice pe baza solicitarii personale, în conditiile legii.
(2) Copiile de pe documentele detinute de autoritatea sau de instituția publică se realizează în condițiile art. 9.
Art. 12 (1) Se exceptează de la accesul liber al cetățenilor, prevazut la art. 1, urmatoarele informații:
a) informațiile din domeniul apărării naționale, siguranței și ordinii publice, dacă fac parte dinn categoriile informațiilor clasificate, potrivit legii;
b) informațiile privind deliberările autorităților, precum și cele care privesc interesele economice și politice ale Romaniei, dacă fac parte din categoria informațiilor clasificate, potrivit legii;
c) informațiile privind activitățile comerciale sau financiare, dacă publicitatea acestora aduce atingere principiului concurenței loiale, potrivit legii;
d) informațiile cu privire la datele personale, potrivit legii;
e) informațiile privind procedura în timpul anchetei penale sau disciplinare, dacă se periclitează rezultatul anchetei, se dezvăluie surse confidențiale ori se pun în pericol viața, integritatea corporală, sănătatea unei persoane în urma anchetei efectuate sau în curs de desfășurare;
f) informațiile privind procedurile judiciare, dacă publicitatea acestora aduce atingere asigurării unui proces echitabil ori interesului legitim al oricareia dintre părțile implicate în proces;
g) informațiile a căror publicare prejudiciază măsurile de protecție a tinerilor.
(2) Răspunderea pentru aplicarea măsurilor de protejare a informațiilor aparținând categoriilor prevăzute la alin. (1) revine persoanelor și autorităților publice care dețin astfel de informații, precum și instituțiilor publice abilitate prin lege să asigure securitatea informațiilor.
Art. 13 Informațiile care favorizează sau ascund încalcarea legii de către o autoritate sau o instituție publică nu pot fi incluse în categoria informațiilor clasificate și constituie informații de interes public.
Art. 14 (1) Informațiile cu privire la datele personale ale cetateanului pot deveni informații de interes public numai în măsura în care afecteaza capacitatea de exercitare a unei funcții publice.
(2) Informațiile publice de interes personal nu pot fi transferate între autoritățile publice decât în temeiul unei obligații legale ori cu acordul prealabil în scris al persoanei care are acces la acele informații potrivit art. 2
SECTIUNEA a 2-a Dispoziții speciale privind accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public
Art. 15 (1) Accesul mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public este garantat.
(2) Activitatea de culegere și de difuzare a informațiilor de interes public, desfășurată de mijloacele de informare în masă, constituie o concretizare a dreptului cetățenilor de a avea acces la orice informație de interes public.
Art. 16 Pentru asigurarea accesului mijloacelor de informare în masă la informațiile de interes public autoritățile și instituțiile publice au obligația să desemneze un purtător de cuvânt, de regulă din cadrul compartimentelor de informare și relații publice.
Art. 17 (1) Autoritățile publice au obligația să organizeze periodic, de regulă o data pe lună, conferințe de presă pentru aducerea la cunoștință a informațiilor de interes public.
(2) în cadrul conferințelor de presă autoritățile publice sunt obligate să răspundă cu privire la orice informații de interes public.
Art. 18 (1) Autoritățile publice au obligația să acorde fără discriminare acreditare ziariștilor și reprezentanților mijloacelor de informare în masă.
(2) Acreditarea se acordă la cerere, în termen de două zile de la înregistrarea acesteia.
(3) Autoritățile publice pot refuza acordarea acreditării sau pot retrage acreditarea unui ziarist numai pentru fapte care împiedică desfășurarea normală a activității autorității publice și care nu privesc opiniile exprimate în presă de respectivul ziarist, în condițiile și în limitele legii.
(4) Refuzul acordarii acreditării și retragerea acreditării unui ziarist se comunică în scris și nu afectează dreptul organismului de presă de a obține acreditarea pentru un alt ziarist.
Art. 19 (1) Autoritățile și instituțiile publice au obligația să informeze în timp util mijloacele de informare în masă asupra conferințelor de presă sau oricaror altor acțiuni publice organizate de acestea.
(2) Autoritățile și instituțiile publice nu pot interzice în nici un fel accesul mijloacelor de informare în masă la acțiunile publice organizate de acestea.
(3) Autoritățile publice care sunt obligate prin legea proprie de organizare și functionare să desfășoare activități specifice în prezența publicului sunt obligate să permită accesul presei la acele activități, în difuzarea materialelor obținute de ziariști urmând să se țină seama doar de deontologia profesională.
Art. 20 Mijloacele de informare în masă nu au obligația sa publice informațiile furnizate de autoritățile sau de instituțiile publice.
CAP. 3 Sancțiuni
Art. 21 (1) Refuzul explicit sau tacit al angajatului desemnat al unei autorități ori instituții publice pentru aplicarea prevederilor prezentei legi constituie abatere și atrage răspunderea disciplinară a celui vinovat.
(2) Împotriva refuzului prevăzut la alin. (1) se poate depune reclamație la conducatorul autorității sau al instituției publice respective în termen de 30 de zile de la luarea la cunoștință de către persoana lezată.
(3) Dacă după cercetarea administrativă reclamația se dovedește întemeiată, răspunsul se transmite persoanei lezate în termen de 15 zile de la depunerea reclamației și va conține atât informațiile de interes public solicitate inițial, cât și menționarea sancțiunilor disciplinare luate împotriva celui vinovat.
Art. 22 (1) în cazul în care o persoană se consideră vătamată în drepturile sale, prevăzute în prezenta lege, aceasta poate face plangere la secția de contencios administrativ a tribunalului în a cărei rază teritorială domiciliază sau în a cărei rază teritorială se află sediul autorității ori al instituției publice. Plîngerea se face în termen de 30 de zile de la data expirării termenului prevăzut la art. 7.
(2) Instanța poate obliga autoritatea sau instituția publică să furnizeze informațiile de interes public solicitate și să platească daune morale și/sau patrimoniale.
(3) Hotărârea tribunalului este supusă recursului.
(4) Decizia Curții de apel este definitivă și irevocabilă.
(5) Atât plângerea, cât și apelul se judecâ în instanțâ în procedură de urgență și sunt scutite de taxă de timbru.
CAP. 4 Dispoziții tranzitorii și finale
Art. 23 (1) Prezenta lege va intra în vigoare la 60 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(2) în termen de 60 de zile de la data publicării prezentei legi în Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, Guvernul va elabora, la inițiativa Ministerului Informațiilor Publice, normele metodologice de aplicare a acesteia.
Art. 24 (1) în termen de 60 de zile de la data intrarii în vigoare a prezentei legi Ministerul Informațiilor Publice, Ministerul Comunicațiilor și Tehnologiei Informației și Ministerul Finanțelor Publice vor înainta Guvernului propuneri privind măsurile necesare pentru ca informațiile de interes public să devină disponibile în mod progresiv prin intermediul unor baze de date informatizate accesibile publicului la nivel national.
(2) Măsurile prevazute la alin. (1) vor privi inclusiv dotarea autorităților și instituțiilor publice cu echipamentele de tehnică de calcul adecvate. Art. 25 Pe data intrării în vigoare a prezentei legi se abrogă orice prevederi contrare. Această lege a fost adoptată de Senat în ședința din 13 septembrie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României.